Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale”, proiect realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și asociația norvegiană NUDA AS, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-CULTURA, sunt expuse o serie de unelte folosite de meșterii dulgheri.

Crucea de lemn, pictată cu tempera, cu dimensiuni de 32 cm x 20 cm, este databilă în secolul XX. Compoziția simetrică pe verticală și orizontală prezintă un decor geometric: triunghiuri și pătrate, realizate din linii șerpuite și drepte, de diferite culori: galben, roșu brun, prezente pe ambele fețe, simetric.

Felonul face parte din categoria veșmintelor liturgice, fiind o pelerină scurtă, fără mâneci, pe care preotul o îmbracă peste celelalte veșminte, când oficiază slujba. El închipuieşte hlamida roşie cu care a fost îmbrăcat Mântuitorul în curtea lui Pilat, dar mai simbolizează şi puterea lui Dumnezeu, dreptatea şi sfinţenia Lui.

Sistemul de realitate virtuală este dotat cu o cască (headset) Valve Index VR și doi senzori Base Station 2.0 cu sincronizare wireless. Casca de realitate virtuală are ca specificații ecranele LCD duble cu o rezoluție de 1440×1600. Acestea oferă cu 50% mai mulți subpixeli decât OLED, rezultând o claritate mai mare pentru același cost de redare.

Întrucât proiectul „Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale” derulat de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei, împreună cu partenerii săi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și organizația norvegiană NUDA AS îl pomenește pe eroul național Horea, unul dintre conducătorii revoltei țărănești  din anul 1784, ni se pare oportună prezentarea testamentului său, redactat cu puțin timp înainte de supliciul său.

La un deceniu de la finalizarea bisericii din Cizer, Horea a jucat un rol principal în desfășurarea răscoalei țărănești de la 1784, intrând, prin martiriul său, în istoria națională. Datorită acestui destin unic, documentele vremii au surprins crâmpeie din viața lui. Se cunosc, de asemenea, mai multe imagini de epocă cu acest meșter de biserici care, altfel, era menit să rămână anonim.

Din categoria obiectelor liturgice restaurate și prezente în cadrul expoziției, restaurarea crucii din lemn, pictat, cu numărul B.9198, a presupus o acțiune minuțioasă, de înaltă specializare realizată cu succes de Ioan Butnariu – expert restaurator lemn policrom, din cadrul Laboratorului de conservare-restaurare al M.E.T.(foto 1-2, foto 14-15 – crucea înainte și după restaurare).

Restaurarea și conservarea pieselor textile din cadrul expoziției a presupus o muncă complexă, atât în ceea ce privește alegerea materialelor utilizate (piesele fiind confecționate din materiale eterogene: fire de in, bumbac, cânepă, lână; fire metalice cu miez textil, benzi metalice, elemente de pasmanterie),  cât și în ceea ce privește alegerea  tehnicilor de intervenție și aplicarea lor.

Din diversitatea categorială a bunurilor culturale expuse în cadrul expoziției, vom prezenta, pentru început, restaurarea unei icoane pe sticlă „Maica Domnului cu Pruncul”, realizată de Maria Tonca – expert  restaurator pictură tempera și Ioan Butnariu – expert restaurator lemn policrom,  din cadrul Laboratorului de conservare-restaurare al M.E.T.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, vă invită să luați parte în data de 25 noiembrie a.c., începând cu orele 16, la vernisajul expoziţiei Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor.