Pregătirea obiectelor expoziției din cadrul proiectului „Biserica lui Horea – un patrimoniu pentru viitor. Valorificarea unui monument de arhitectură din secolul al XVIII-lea prin intermediul realității virtuale”, proiect realizat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și asociația norvegiană NUDA AS, presupune o muncă laborioasă, îndelungată și minuțioasă, făcută de conservatorii și restauratorii muzeului, acei specialiști talentați, cu o pregătire complexă, necunoscuți publicului vizitator.
Restaurarea unui bun cultural, în general, o modalitate de a prelungi viața acelui obiect, trebuie făcută de către un restaurator atestat, un specialist cu o pregătire temeinică, teoretică și practică.
Restaurarea unei icoane pe sticlă are drept scop redarea coerenței ansamblului original, cu respectarea strictă a normelor și principiilor restaurării: autenticitate, compatibilitate, reversibilitate.
Din diversitatea categorială a bunurilor culturale expuse în cadrul expoziției, vom prezenta, pentru început, restaurarea unei icoane pe sticlă „Maica Domnului cu Pruncul”, realizată de Maria Tonca – expert restaurator pictură tempera și Ioan Butnariu – expert restaurator lemn policrom, din cadrul Laboratorului de conservare-restaurare al M.E.T.
- Tema icoanei: Maica Domnului cu Pruncul;
- Atribuire: Nicula;
- Datare: 1815;
- L: 64,2 cm;
- l: 49 cm.
Tehnica: contur trasat cu cerneală pe spatele glajei (sticlă subțire, neregulată, executată manual) cu penița, după un izvod; suprafețe pictate cu tempera; foiță metalică aurie lipită pe fundal; rama din lemn de esență răşinoasă este profilată şi vopsită cu verde și brun.
Stare de conservare: Sticlă manufacturată, cu rol de suport și de protecție pentru pelicula de culoare, este spartă în 5 fragmente care se păstrează. În zona mediană lipsește un fragment de sticlă de aprox. un cm2. Un fragment de sticlă s-a interpus între suportul original și sticla de dublare. Fragmentele glajei au fost ținute împreună cu ajutorul hârtiei lipite peste stratul pictat, antrenându-l. Pe această hârtie s-a transpus stratul pictat. Deducem că această intervenție a fost făcută în anul 1942, pentru că și acest an este scris pe hârtia lipită.
Restaurarea a fost dificilă pentru că sticla suport este de mari dimensiuni ( 42,5cm/ 58,cm), ondulată (diferența de plan fiind de 11 mm), inegală ca grosime (în unele zone sub 1 mm). După consolidarea stratului pictat am lipit fragmentele, am completat cu rășină suportul lipsă. Pentru rezistență mecanică suplimentară am pus icoana peste o bucată de plexiglass transparent și rigid, într-o ramă de lemn portabilă. Sticla a fost fixată cu fâșii de pâslă și elemente de lemn prinse de ramă cu șuruburi. Această casetă a fost necesară pentru a verifica potrivirea fragmentelor pe pictură transpuse pe hârtie și a retușului, fără a a tensiona icoana fragilă. După lipirea stratului de culoare, hârtia a fost subțiată mecanic. După lipirea fragmentelor diferența de plan s-a redus cu 5 mm.
Icoana înainte de restaurare Demontare ansamblu Demontare ansamblu Consolidare Curățare Lipire fragmente Completare cu rășină a suportului Pregătirea zonei cu suport rigid pentru poziționarea perfectă a canturilor Presă Integrare; potrivirirea și lipirirea hârtiei pe care s-a transferat stratul pictat Subțierea hârtiei după lipirea stratului pictat Diferență de plan în timpul lipirii fragmentelor Diferență de plan după lipirea fragmentelor Restaurare ramă Restaurare capac Lipire capac Icoana după restaurare